Evaluarea
calității demersului didactic
Una
din cele mai stringente probleme din cadrul Liceului Teoretic „Vasile
Alecsandri”, dat și în întregul sistem de învățamînt preuniversitar se referă
la problemele de evaluare a calității demersului didactic.
Calitatea în educație este asigurată printr-un șir de procese: planificarea și
realizarea efectivă a rezultatelor așteptate ale învățării, monitorizarea
rezultatelor, evaluarea internă a rezultatelor, evaluarea externă a
rezultatelor, îmbunătățirea continuă a rezultatelor în educația și instruirea elevului.
Calitatea
învățămîntului în școală se realizează prin intermediul diferitelor metode și
mijloace, pe diferite canale și diferite niveluri. Primul nivel de asigurare a
calității învățămîntului este lecția, de calitatea căreia depinde eficiența predării-învățării-evaluării
materiei la disciplina de studiu. Ultimul nivel este performanțele elevilor.
Din acest motiv consider important pentru un manager cunoașterea mai profundă a
următoarelor aspecte al activității manageriale:
·
Conceptul
de calitate în domeniul educațional;
·
Tipologia
modelelor de evaluare a lecției;
·
Metodologia
evaluării: cadrul managerial-didactic de evaluare a calității lecției;
·
Etapele
evaluării calității: contextul metodologic și organizațional;
·
Rolul
membrilor Consiliului de administrație în asigurarea calității demersului
didactic.
Controlul
calității vizează un ansamblu de proceduri conjugate prin care verifică gradul
în care predarea, învățarea și evaluarea satisfac obiectivele educaționale și
cerințele/așteptările furnizorului și ale beneficiarilor. Evaluarea calității
este procesul de examinare multicriterială a măsurii în care furnizorul de
educație și/sau programul acestuia îndeplinesc standardele de eficință a
învățării.
Evaluarea
calității poate fi efectuată de către furnizorul de educație și ia forma unei
autoevaluări. În caz cînd evaluarea calității este efectuată de o agenție
națională specializată, potrivit unor norme transparente, în acest caz ia forma
unei evaluări externe. În acest context, abordarea acestei probleme reprezintă
un interes deosebit pentru cadrele didactice.
Programul
de soluționare a acesteia va servi un suport pentru cadrele din instituție în
organizarea activităților metodice. Metodologia asigurării calității educației
precizează că asigurarea calități educației este centrată prepoderent pe
rezultatele învățării. Rezultatele învățării sunt exprimate în termeni de
cunoștințe, competențe, valori și atitudini care se obțin prin parcurgerea și
finalizarea unui nivel de învățămînt sau program de studii.
Calitatea
lecției este un rezultat complex al activității comune a profesorului și
elevilor ca participanți ai procesului de învățămînt. Despre eficiență este
legitim să vorbim atunci cînd examinăm lecția din perspectiva calității
procesului, dar și a calităţii produselor/rezultatelor. În calitatea lecției se
reflectă calitatea muncii precedente (calitatea planurilor de învățămînt și
curricula, calitatea proiectării, calitatea instrucțiunii elevilor).
Metodologia
evalurăii calității lecției este centrată prioritar asupra măsurării și
aprecierii globale a rezultatelor școlare, obținute de elevi în timpul lecției,
în vederea stabilirii de decizii optime pentru îmbunătățirea performanțelor.
Metodologia în cauză asigură măsurarea și aprecierea corectă a următoarelor
tipuri de rezultate școlare:
·
Cunoștințe
acumulate
(informații, definiții, concepte de bază, formule, teoreme, principii, legi,
date, fapte, evenimente etc.);
·
Capacități
intelectuale
(calitatea raționamentelor inductive, deductive, analogice), în condiții de
învățare reproductivă și creativă, bazate pe dimensiunea operațională a
gîndirii (analiză, sinteză, abstractizarea, generalizarea, concretizarea
logică), exprimată în raport de specificul sarcinilor didactice, incluse în
cadrul obiectivelor concrete ale lecției;
·
Trăsături
de personalitate (atitudinea față de cunoaștere, condițiile cognitive
și necognitive-afective, motivaționale, volitive, caracterale-confirmate pe
parcursul lecției). Modelele de evaluare a calității lecției se aplică în spiritul
curriculumului modernizat și a managmentului instruirii. Astfel, avem la
dispoziție metode și procedee de evaluare tradiționale și moderne.
Metodele
tradiționale de evaluare a calității sunt realizate
prin trei categorii de probe: orale (conversația, convorbirea, interviul),
scrise (chestionarul, lectura, compunerea, convorbirea, testele scrise),
practice (lucrări practice, experimentul aplicat, modelarea, demonstrația
aplicată, jocul didactic).
Metodele
de evaluare moderne cuprind: observarea sistemică a activității, a
comportamentului elevilor și profesorului la oră (fișe de apreciere, scara de
clasificare, lista de control, investigația, proiectul, portofoliul,
autoevaluarea, testele de cunoștințe etc.).
Aprecierea
calității lecțiilor reclamă anumite strategii de evaluare. Din acest
considerent, în procesul de cercetare a temei, am evidențiat strategii în
funcție de timpul de evaluare în structura lecției: evaluarea
inițială/predictivă, evaluarea continuă/formativă, evaluarea sumativă/finală.
Argumentele
aduse, ne-au permis ca în procesul de instruire, să determinăm corelațiile
între perioadele de timp, funcțiile pedagogice, strategiile, metodele și
rezultatele școlare, prezentate sub forma următoarei matrice:
Tabelul 1. Cadrul managerial-didactic de
evaluare a calității lecției
Perioade de timp
|
Funcția
pedagogică specială
|
Strategia de
evaluare adoptată
|
Metodele de
evaluare folosite prioritar
|
Rezultatele școlare evaluate prioritar
|
Începutul lecției
|
Diagnostică-
prognostică
|
Inițială/
Predictivă
|
Ascultările
sistematice la catedrele de profil,
Testul
diagnostic, interviul, chestionarul, lucrările scrise, practice
|
Cunoștințe-capacități
conform scopului lecției dobîndite anterior, ca premisă necesară pentru
lecția care urmează să fie realizată.
|
Pe tot
parcursul
lecției
|
Formativă-
formatoare
|
Continuă/
Formatoare
|
Testul
de capacitate, conversația, observația, descoperirea, modelarea
|
Cunoștințe-capacități
proiectate conform obiectivelor concrete, la nivel de proces și de produs.
|
La sfîrșitul lecției/ ciclului de lecții
|
Sumativă-
cumulativă
|
Finală/
de
bilanț
|
Evaluarea
sumativă, explicația demonstrativă
|
Cunoștințe-capacități
învățare, evaluare conform obiectivelor concrete, acumulate pe parcursul
lecției și/sau sistemului de lecții.
|
Numai
aprecierea obiectivă a performanțelor elevului ne oferă o informație veridică
despre procesul predare-învățare, stimulează actvitatea de creație și cognitivă
a elevilor, deschide o gamă vastă de posibilități în vederea eficientizării
procesului educațional prin alegerea celor mai optime căi de dirijare. La
evaluare comparăm rezultatul învățării cu obiectivele proiectate, în special
cele operaționale (obiectivele transdisciplinare, de referință și cele
operaționale prevăzute în Curruculum de bază).
Este
important determinarea rolul membrilor Consiliului de Administrație în
asigurarea calității demersului didactic. Pornind de la teza că forma de bază a
organizării activității instructiv-educative din liceu este lecția, trebuie să
recunoaștem că de modul cum aceasta este pregătită și realizată depinde
rezultatul procesului educațional realizat la nivel instituțional.
Rolul
decisiv în îndrumarea și perfecționarea cadrelor didactice, în consolidarea
tradițiilor sănătoase de realizare a lecțiilor la un înalt nivel profesional le
aparține membrilor administrației școlii. Managerul trebuie să posede pe lîngă
cunoștințele manageriale și pedagogice, și acele psihologice. Aceasta va
permite o analiză mai amplă, corectă și completă a întregului proces
instructiv-educativ din timpul lecțiilor la disciplinile de studiu. Totodată
trebuie să cunoască aspectele psihologice ale manifestării personalității
pedagogilor și a elevilor,a condițiilor didactice corepunzătoare. Programul
managerial a fost prezentat în cadrul Consiliului Profesoral al liceului.
În
realizarea acestor obiective am aplicat practice noi ce vizează îmbunătățirea
planificării și culturii organizaționale, implicarea profesorilor în cercetarea
problemelor, în luarea de decizii, stabilirea termenilor de realizare, crearea
condițiilor optime de lucru, oferirea consultațiilor pentru desfășurarea orelor
publice și celor din cadrul seminarelor, elaborarea unei sisteme eficiente cu
partenerii; elaborarea tehnologiilor eficiente de influență pedagogică,
implementarea metodelor și tehnicilor orientate spre crearea condițiilor optime
pentru instruire.
Profesionalizarea
activității manageriale este construită pe anumite premise. Succesul managerial
înseamnă realizarea unei acțiuni la nivel de performanță. Succesul este un
criteriu de orientare al acțiunii spre realizarea unui scop stabilit, care
întroduce un anumit comportament.
Pentru
realizarea cu eficiență a activității manageriale de bază fac apel la anumite
resurse pedagogice specifice (materiale didactice, informaționale,
umane)
pe care le cunosc, le adaptez, le organizez, asigurîndu-le condiții de funcționare,
întegrîndu-le în proiecte potrivit obiectivelor propuse. În perioada
activității ca manager în școală apar multiple dificultăți, obstacole în calea
de succes. Această problemă este în funcția de planificare-proiectare și
organizare. Astfel, am constatat raportarea la toate activitățile manageriale a
rolului resurselor pedagogice.
Teoria
și practica educațională înregistrează actualmente ample și profunde schimbări
în ceea ce privește conceperea, proiectarea și realizarea activității de
formare-dezvoltare a personalității elevului, care au ca efect acțiuni de
transformare, reformare și întroducere a noului în toate domeniile și
structurile sistemului. Trecut printr-un amplu proces de reforme, sistemul de
învățămînt din Republica Moldova își propune să modeleze viitorul cetățean
printr-un curriculum echilibrat pe toate domeniile și adaptat la toate nevoile
de formare, flexibil și diferențiat.
În
acest context lecția este o modalitate bine organizată de activitate didactică
și rămîne a fi ”forma de bază, principală, dominantă, la nivelul procesului de
învățămînt” (Cerghit, Ioan, coordonator, 1983). Astăzi însă este depășit acest
înțeles îngust al lecției și ea devine ”un sistem de acțiuni structurate”
realizate prin interacțiunea bilaterală profesor-elev ”într-o atmosferă de
lucru conguentă” (Ionescu, Miron, 1982, p.93). Structura și conținutul lecției
depind de obiectivele generale și cele operaționale, iar tipul de lecție ales
”desemnează un anumit mod de organizare și desfășurare a activității de predare-învățare-evaluare,
posibil și necesar în vederea realizării sarcinii didactice fundamentale”
(Cristea, Sorin ”Dicționar de pedagogie, 2000, p.215). Studierea literaturii în
domeniul calității permite a deduce următoarele recomandări. Deci, perfecționarea
evaluării calității poate fi efectuată în următoarele direcții.
·
Trecerea
de la evaluarea rezultatelor obținute în instruirea la evaluarea procesului
prin care s-au obținut cunoștințele și formate principiile de învățare (pentru
dezvoltarea elevului are însemnătate în primul rînd activitatea de învățare).
·
Luarea
în considerație nu numai a achizițiilor căpătate în instruire, ci și a
personalității elevului, gradului de încorporare în anumite valori, atitudini.
·
Diversificarea
tehnicii de evaluare adecvate la diferite situații didactice.
·
Necesitatea
întălnirii și sancționării rezultatelor evaluării cît mai operativ.
·
Centrarea
evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în permanență a celor
negative.
Оставьте свой комментарий
Авторизуйтесь, чтобы задавать вопросы.