Problema educației
în satira lui C. Stamati” Neneaca, cuconașul ei și dascălul”, schița
”Bacalaureat” de I. L. Caragiale și comedia lui D. Fonvizin ”Neisprăvitul”
Scrise în secolul al XIX-lea, în perioada clasicismului,
operele literare sus-numite au ca temă poziția în ierarhia socială și
neglijarea absurdă a valorilor umane.
Schița „Bacalaureat„ de I.L.Caragiale ne prezintă un moment al drumului arivistului la putere, atunci
când el primește șansa socială, deschiderea spre un rol social important. Este
semnificativă absența eroului Ovidiu Georgescu. El nu face nimic, fiindcă este
parazitul, este doar o marionetă într-un mecanism denumit semnificativ”
lumea eroilor lui Caragiale„.
Asemenea cuconașului din satira lui Stamati, tânărul Ovidiu
Georgescu este lipsit de înțelepciune, de hărnicie, de cinste și, de aceea,
argumentul folosit, că este de familie bună, apare ca un paradox, plin de
semnificații. Cuconașul a învățat, și el, de mic un comportament bazat pe lene,
obrăznicie, parazitism: ” Ce ai să-ți bați capul, loghiotate, să mă mai
înveți, când eu știu tot și sunt cel întâi între toți școlerii.” , ”Auzi! Auzi!
Să mai învăț moldoveneștedacă eu sunt moldovan!”
Doamna Caliope Georgescu și Neneaca își învață fiii lecția
traficului de influență:
”Am venit să te rog să dai lui Ovidiu Georgescu pe care l-ai
examinat oeri la Morală și i-ai dat nota 3- să-i dai nota 6....e și el de
familie bună!„
”Eu îți spun încă o dată că el îi avut și de neam mare, apoi la
noi, în Moldova, cine are aceste îi cu minte, de treabă și pricopsit.”
Ovidiu Gergescu primește bacalaureatul prin încălcarea legii.
Cuconașul învață opt ani la școala domnească prin influență. Mentalitatea
îngustă și interesul egoist sunt sugerate și de utilizarea cuvintelor și a
expresiilor: ”bacaloriat”, ”s-a înțepenit la Morală”, ”să- zdrobeacsă
băiatului cariera”, ”e în stare să se prăpădească”, precum și,
”hambacul”, ”a vorbi cabazlicos”, ”să-l înveți raterica„, ”Tâlharii de dascăli
sunt vinovați, iar el , mititelul, nu-i vinovat.” Ele sugerează efectul
comic al situațiilor.
Excepție nu face nici doamna Prostacova din comedia lui Denis
Fonvizin ”Neisprăvitul”, o mamă iubitoare pentru
care fericirea și viitorul lipsit de griji al fiului ei este mai presus de
toate.
Fiul, Mitrofanushka, un adolescent de 16 ani, complet dependent de
opinia mamei sale , se ascunde în spatele fustei ei în orice conflict, căutând
protecția ei și a slujitorilor. Leneș, dar, în același timp, și conștirnt de
interesele sale în creștere ”Nu vreau să studiez, dar vreau să mă însor„
(«Не хочу учиться, а хочу жениться!» prin tangență cu farsa lui Stamati: ”Dumneata,
loghiotate, tocmindu-te dacsăl la noi, vrei acum să examinuești pe fiul meu, ce
au învățat până acum la școala domneacsă, și să socotim ce trebuie să-l mai
învățăm ca să fie desăvârșit procopsit ca un cuconaș cilibiu, iar nu ca acei ce
învață cât trăiesc ca să fie dascăli, însă te rog într-un an să te silești că
doar va sfârși cartea, căci de la anul gândesc să-l însor.”
Astfel, în ciuda multor ani de studii, tânărul Mitrofanushka
lipsit de cunoaștere, întruchipează prostia omenească. Iar cel mai rău e că Mitrofanushka
e un egoist teribil, pentru el nu contează decât propriile interese. La
sfârșitul piesei el cu ușurință își părăsește mama care îl iubea.
Imaginea pozitivă a celor trei opere este
prezentată prin personajele profesorul de Morală, dascălul și , respectiv,
Starodum. Fonvizin prezintă prin Starodum idealul său de părinte și educator.
Personajul critică fundamentele societății sale, ale statului. Gândurile lui
Starodum sunt reprezentate de instrucțiuni nepoatei sale Sophia. Ei discută
concepțiile de invidie, virtute, conștiință, bogăție, noblețe, instruire.
Demnitate și onoarea, fiind văzute, ca și de dacsăl, ca o dorință de a ajuta
statul și oamenii:
”Cucoană, fiul dumitale atâta știe astăzi, cât știa când l-ai adus
de la țară să-l dai la școala domnească, deci ar trebui să înceapă de la alfa
vita, dar el îi de 20 de ani...”
”Dar asta, trebuie să convii și dumneata, e tot așa de absurd ca
și când ai împiedica pe un tânăr dispus să învețe Dreptul, să piază un an,
fiindcă nu e tare la Morală... Ce are a face Morala cu cariera de avocat...”
Doamna Prostacova e angajată în educația lui Mitrofanuska doar
pentru că așa se cere într-o societate laică, dar nu înțelege adevărata valoare
a cunoașterii.
În fine, interesul pentru natura umană, tendința
spre ordine, echilibru, armonie, rigoare, bună-cuviința stilului clar și
concis, sunt unele din principiile curentului raționalist-clasicismul-
în care autorii din liteartura română și cea rusă au prezentat dovezi, gândiri
și acțiuni, definind astfel înțelepciunea umană.
Оставьте свой комментарий
Авторизуйтесь, чтобы задавать вопросы.