Тренинг по теме " Профессиональное выгорание педагога"

Subiectul: PROFILAXIA SINDROMULUI „ARDERE PROFESIONALĂ”

Instituţia: Gimnaziul „Al.I.Cuza”

Psihologul: Demciucov Lilia

Data: 22.01.2015

Durata: 2.00  ore

Grupul ţintă: cadre didactice

Scopul: prevenirea dezvoltării Sindromului „Ardere profesională”

Obiective:

·         însuşirea etapelor procesului de ardere profesională;

·         formarea deprinderilor de a identifica caracteristicile fenomenului „Ardere profesională”;

·         elaborarea şi respectarea strategiilor de învingere a epuizării emoţionale;

·         dezvoltarea metodelor de învingere a „Arderii profesionale”.

Forma activităţii: seminar-training

Metode şi procedee: lucrul în grup, discuţie, conversaţie, explicaţie.

Resurse: fişe, markere, coli mari de hârtie, pps.”20 sfaturi „, diaproiector,muzică de relaxare.

Bibliografie:

1. Pines, A. and Maslach, C.: Characteristics of staff burnout in mental healf settings, Hosp. Community Psychiat. 29:233, 1978
2. Maslach, C.: Job burnout-, how people cope, Public Wealf, Spring, p.56, 1978
3. Бойко В.В., Энергия эмоций в общении: взгляд на себя и на других, М., 1996
4. Бурнард Ф., Тренинг навыков консультирования, М., С-П, «Питер», 2002
5. Гринберг Дж., «Управление стрессом», Питер, М, С-П, 2002
6. Никифоров Г.С., Психология здоровья, С-П, «Речь», 2002
7. Трунов Д.Г. «Синдром сгорания»: позитивный подход к проблеме.// Журнал практического психолога. - № 5. – 1998. – С.84-89.
8. Филина С. О «синдроме профессионального выгорания» и технике безопасности в работе педагогов и других специалистов социальной сферы.// Школьный психолог - № 36. – 2003. – С.18-19.
9. http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=76035&st=25 (pps.20 reguli)

vezi:  Forumul educational SEI -> Învăţământ preuniversitar -> Forumul profesorilor -> Cafeneaua profesorilor

Desfăşurarea activităţii:

I Partea teoretică

1.      Salutul. Regulile trainingului.

      2. Ex. “Carusela comunicării”

Participanţii se aranjează în 2 cercuri faţă-n faţă, moderatorul propune începutul propoziţiei pe care ei trebuie s-o continuie şi s-o expună persoanei din faţa sa, la următoarea propoziţie cercul extern se mişcă etc.

Eu iubesc …

Pe mine mă bucură …

Мi-i trist cînd ...

Mă supăr cînd …

Mă mîndresc cu mine cînd…

La şcoală mă simt...

Acasă îmi place cel mai mult...

Prietenii mei...

Cartea preferată...

Emisiunea preferată la TV...

Cînd sunt asistenţi la lecţie mă simt...

Administraţia şcolii...

Îmi place cel mai mult...

Mîncarea preferată este...

Animalul preferat...

Pasărea care-mi place este...

Cîntăreţul- cîntăreaţa pe care o admir...

Ce am făcut? ( am comunicat),  Persoanele ce lucrează în sistemul „om-om”, reprezentanţii profesiilor de ajutor – medici, psihologi, pedagogi, jurişti, lucrători sociali, psihoterapeuţi etc. se epuizează emoţional şi sunt cei mai predispuşi riscului sindromului arderii.

Subiectul seminarului de astăzi este: Profilaxia arderii profesionale la pedagogi.

 3. Prezentarea  PPT.

4. „Câmpul Arderii profesionale” (anexa 1)

Participanţii îndeplinesc individual fişa, analizând manifestarea simptomelor la sine.

Instrucţiune: „Procesul arderii profesionale este de durată. Simptomele lui cresc treptat. Vă prezentăm 4 grupuri de simptome ale fenomenului ardere profesională. Vă rugăm să apreciaţi gradul de exprimare a  acestor simptome la Dvs.: 1 – se manifestă slab, 3 – mediu, 5 – se manifestă puternic”

Comentarii: rezultatele nu se discută. Individual participanţii determină gradul de manifestare a fiecărui simptom, calculând suma punctelor. Se va atrage atenţia asupra faptului, că simptomul cu cel mai mare punctaj – reprezintă zona problemă, care necesită soluţionare. Doritorii îşi pot exprima impresiile.

5. Metode de preîntâmpinare a epuizării (lucrul în grupuri)

Formarea a 2 grupuri

Participanţii sunt rugaţi să enumere şi să aranjeze în ordine descrescătoare acele activităţi care le produc satisfacţie şi le micşorează/diminuează stresul emoţional.

6. Exerciţiu: (lucrul în perechi) – 1 participant îl netezeşte pe cap pe al 2-lea, care încearcă să se ridice în picioare; apoi se schimbă cu locurile. Un participant îl ajută pe celălalt să se ridice ţinîndu-l de cot.

Concluzie: atunci cînd noi şi cei din jur ne jelesc- nu reuşim să soluţionăm problema, iar atunci cînd ne dă cineva o mînă de ajutor sau noi singuri încercăm să găsim soluţii pentru a rezolva problemele ce ne copleşesc - ne este mult mai uşor.

II Partea practică

Scopul: conştientizarea şi acceptarea emoţiilor personale; lucrul cu emoţiile negative; însuşirea metodelor effective de eliberarea încordării lăuntrice , modalităţi de autoreglare.

I. Exerciţii pentru conştientizarea şi acceptarea emoţiilor personale.

1. Exerciţiul “Аsociaţiile” (5 min)

Cu ce vi se asociază cuvîntul  “serviciu” ? ( conflicte, epuizare)

2. Parabola „ Plata pentru ajutor” (3 min)

Într-o comună locuia un bărbat, cu care nimeni nu se împăca. El era gălăgios, intra în conflict cu toţii, îi brutaliza. Peste un timp el a plecat din acea comună. Toţi au răsuflat uşor şi numai un înţelept a plecat după el pentru a-l convinge să se întoarcă, propunîndu-i o sumă de bani. Cînd ucenicii înţeleptului l-au văzut: s-au uimit şi s-au întristat. Înţeleptul le-a explicat: „ Acest om – e ca drojdiile pentru pîine. Dacă el n-ar fi aici, voi n-aţi putea înţelege cu adevărat ce este activitatea preferată sau compătimire. Voi n-aţi fi avut posibilitate să învăţaţi cum să depăşiţi  emoţiile negative, furia,iritarea. Deacea eu l-am adus aici, şi voi îmi plătiţi pentru ca eu să vă învăţ, iar eu îi plătesc lui pentru ajutor.”

3. Exerciţiu: fiecare din noi avem astfel de persoane prin apropiere: la serviciu, acasă. Gîndiţi-vă ce calitate v-aţi dezvoltat dnv datorită acestei persoane? (5 min)

II. Însuşirea metodelor de autoreglare a stărilor emoţionale.

4. Exerciţiul  «Problema» (10 min)

Exerciţiul are ca scop să diminueze importanţa subiectivă a situaţiei de problemă, dobîndirea liniştii interioare  

1.       Aşezaţi-vă comod, închideţi ochii.

2.       Gîndiţi-vă la problema dnv, care ultimul timp vă îngrijorează cel mai mult. Pe scurt formulaţi problema în 2-3 cuvinte.

3.       Imaginaţi-vă faţa persoanei, timpul, locul, conţinutul discuţiei. Amintiţi-vă cum era în acel local, auditoriu.

4.       Prin intermediul imaginaţiei străduiţi-vă să vedeţi problema dată dintr-o parte, de parcă sunteţi un observator extern. Încercaţi să vizualizaţi persoanele apropiate, rudele, vecinii. Ce probleme au ei, care îi deranjează? Ce dificultăţi depăşesc ei?

5.       Cînd imaginea dnv se lărgeşte, includeţi în ea oraşul în care locuiţi, ţara, oamenii care locuiesc în satele şi oraşele acestei ţări, problemele cu care se confruntă, bolile incurabile care există. Acum imaginaţi-vă toată planeta noastră cu continentele sale, mările, oceanele şi miliardele de oameni care lociuesc pe ea, războaiele, calamităţile.

6.       Lărgiţi şi mai mult imaginea: gîndiţi-vă la tot sistemul solar- la soarele fierbinte, la planetele care se rotesc în jurul lui. Străduiţi-vă să simţiţi infinitul Galacticei şi calmul indiferent a ei faţă de micile probleme a oamenilor ce locuiesc pe Pămînt. Ţinînd cont de profunzimea Cosmosului, din nou gîndiţi-vă la problema personală. Cum o vedeţi la depărtarea de mln de chilometri? Formulaţi-o în 2-3 cuvinte.

5. Exerciţiul  “Ploiţa” (10 min)

Participanţii se aranjează în cerc unul după altul şi pun mîinile pe umerii colegului din faţă. Cu atingeri uşoare fiecare emită picăturile unei ploi liniştite. Picăturile sunt mai dese, ploaia e din ce în ce mai abundentă... şi se transformă în ploaie torenţială. Picăturile abundente curg pe toată spinarea. Mai apoi  ploaia devine mai înceată, picăturile cad din ce în ce mai rar... şi se opreşte.

6. Exerciţiul «Cabinetul dentistului» (5 min)

 Se recomandă celor care la serviciu şi în viaţă simt nelinişte şi frică.  

1. Imaginaţi-vă că v-aţi înscris la dentist. În această zi, vă pregătiţi şi mergeţi la clinica stomatologică. Intraţi în clădire, urcaţi scările şi deschideţi uşa cabinetului, e timpul cînd trebuie să intraţi.
2. Treceţi, vă aşezaţi în fotoliu. În dreapta e căruciorul din sticlă cu instrumentele medicale, le priviţi şi simţiţi cum instrumentele reci din metal vă ating gingiile, dinţii. În stînga- bor- maşina, sunetul neplăcut al căreia vă asurzeşte. Cînd priviţi cabinetul încordarea creşte treptat.
3. De la spate se deschide uşa şi cineva intră. Nu reuşiţi să vă întoarceţi, cînd sora medicală spune: „ Astăzi medicul nu va fi. El s-a îmbolnăvit. Vă înscriu pe altă zi.” Dnv uşurat ieşiţi din cabinet. 

III. Gimnastica respiraţiei cu efect de liniştire.

    Încă din antichitate a fost observată legătura dintre emoţiile persoanei şi starea lui fizică. Se consideră că atunci cînd reţinem emoţiile – se distruge inima; invidia şi ranchiuna – atacă organele stomacului; tristeţea, mîhnirea, nostalgia – accelerează procesul de îmbătrînire. Surmenajul sistemului nervos poate distruge cel mai sănătos organism. Iată de ce trebuie la timp să ne relaxăm şi să descărcăm încordarea psihică.

    Respiraţia – este o funcţie importantă a organismului, e un mijloc efectiv de a influienţa centrele creierului. O respiraţie liniştită şi profundă scade excitaţia centrelor nervoase şi duce la relaxarea muşchilor şi viceversa – o respiraţie intensă duce la activarea organismului.

    Majoritatea oamenilor, zilnic, folosesc respiraţia superficială, cînd se umple numai partea de sus a plămîinilor. Respiraţia deplină include umplirea părţii de jos, mijloc,de sus a plămîinilor.

7. Exerciţiu „ Respiraţia abdominală” (5 min), are ca scop să diminueze neliniştea, iritarea, relaxare maximală.

În picioare, la numărarea 1-2-3-4 se inspiră lent aer umflînd abdomenul înainte, muşchii burţii sunt relaxaţi, iar cutia toracică e nemişcată. La 1-2-3-4 reţinem inspiraţia calm şi liniştit la 1-2-3-4-5-6 expirăm aerul, strîngănd burta către coloana vertebrală. Înainte de a inspira facem o pauză 1-2-3-4. Respirăm- expirăm numai cu nasul, imaginîndu-ne că avem în faţă o pană şi ea nu trebuie să se mişte.

8. Exerciţiu „Respiraţie clavicolă”(3 min), are ca scop de a diminua extenuarea, de energizare.

Inspirăm energic prin nas, ridicînd umerii şi brusc expirăm cu gura, fără pauze. Repetăm de cîteva ori.

9. Exerciţiul „Acordeonul” (5 min).

Ne imaginăm că în interiorul nostru există un acordeon, expirăm tot aerul, apoi inspirăm cît mai mult aer,apoi cu sunete îl expirăm. Sunetul îl pronunţăm cît mai tare.

А — acţionează benefic la tot organismul

Е — acţionează lа glanda tiroidă;
I —acţionează la creier, ochi, nas, urechi;
О — acţionează la inimă, plămîini;
U — acţionează la organele situate în reguinea abdomenului;
М —acţionează benefic la tot organismul;
HА —ridică dispoziţia.

IV.  Execiţii de relaxare (încordare şi relaxare).

Scopul: Conştientizarea şi relaxarea muşchilor încordaţi.

10.  Execiţiu „Încordare şi relaxare”( 7 min)

Participanţilor li se propune să-şi concentreze atenţia asupra mîinii drepte şi s-o încordeze la maxim, peste cîteva secunde s-o scuture şi s-o relaxeze, imaginîndu-şi că este din lut, vată. Acelaşi lucru să-l execute şi cu mîna stîngă, piciorul dr., st., coloana vertebrală, gîtul, cutia toracică, abdomenul.

11.  Execiţiu “Focul şi ghiaţa”(10 min)

Exerciţiul include în sine alternativ încordarea şi relaxarea întregului corp.  Participanţii execută acest exreciţiu fiind în cerc. La comanda „Foc” participanţii încep să se mişte intensiv cu tot corpul, mişcările produse sunt alese individual. La comanda “Ghiaţă” participanţii se opresc, înţepenesc în poziţia-n care i-a oprit anunţul, încordînd din răsputeri tot corpul. Se repetă de cîteva ori.

V.  Terapia orientativ-corporală :exerciţii pentru diminuarea încordării.

12. Exerciţiu “Мaşina de spălat” (10 min)

Toţi participanţii se aranjează în 2 coloane faţă-n faţă. Prima persoană trece prin maşina de spălat şi toţi îl spală, netezesc. Ultimul participant e uscătorul- îl acuprinde şi-l usucă. Cel care a trecut prin maşina de spălat devine uscătorul.

.

VI. Мeditaţia (15 min).

Scopul: diminuarea încordării emoţionale, oprirea şirului de gînduri nedorite

13. Piramida colorată.

Făceţi-vă cît mai comod, relaxaţi-vă. Alegeţi-vă una din culorile:

Roşu - dacă aveţi nevoie de tărie, rezistenţă;

Oranj – dacă doriţi să atrageţi atenţia altor persoane faţă de viaţa dnv personală;

Galben – dacă doriţi să dezvoltaţi intuiţia, aveţi nevoie de idei noi;

Verde – dacă doriţi să simţiţi empatie şi dragoste faţă de cel apropiat;

Albastru goluboi – dacă sunteţi încordată şi aveţi nevoie de relaxare;

Albastru – dacă vreţi să generaţi mai multe idei creative şi idei generale;

Violet – dacă doriţi să inventaţi ceva revoluţionar.

    Închideţi ochii şi imaginaţi-vă că această culoare e deasupra capului dnv în formă de piramidă. Liniştit observaţi această piramidă, care începe încet să coboare. Încercaţi să simţiţi cum ea intră în dnv. Culoarea trece prin corpul vostru, se dizolvă, şi vă curăţă de emoţiile negative. Simţiţi că sunteţi în centrul piramidei. Delectaţi-vă (nasladitesi)  cu această culoare şi absorbiţi-o în interiorul dnv.

     Acum permiteţi-i culorii pe care aţi ales-o să vă cuprindă de la cap pînă la picioare.Imaginaţi-vă cum şuvoiul culorii alese trece prin dnv: prin cap, gît, umeri, mîini, cutia toracică, abdomen, picioare şi iese curgînd în sistema de canalizare. Controlaţi-vă organismul. Dacă mai simţiţi într-o porţiune a corpului rămăşiţe a emoţiilor negative, îndreptaţi şuvoiul culorii şi spălaţi acest loc, coloraţi-l.

      Vă simţiţ deosebit de bine, încet puteţi deschide ochii la 1-2-3.

VII.  Exerciţii pentru dezvoltarea autopercepţiei pozitive.

14. Exerciţiu „Autoordine”, (5 min) ajută să controlezi emoţiile, să respecţi cerinţele eticii comportamentale.

Pe cerc fiecare spune ce ordin îl ajută sau l-ar ajuta să-şi controleze comportamentul.

„ Vorbeşte liniştit”, „ Taci, taci”,  Nu te da la provocare”

15.  Exerciţiu „ Autoacceptare,  autostimulare” ( 5 min)

Deseori, noi, oamenii nu suntem apreciaţi la justa valoare de cei din jur. Şi-n timpul surmenajului neuro-psihic – e una din motivele creşterii acelei stări de nervozitate, iritare. Deacea e imporatnt să ne putem lăuda, stimula singuri, pe zi de 3-5 ori:

           „ Bravo; mi-a reuşit ...; sunt deşteaptă” ( pe cerc fiecare se laudă).

   IV. Metode, bazate pe folosirea imaginilor.

Folosirea imaginilor e în strînsă legătură cu acţionarea activă asupra SNC, a sentimentelor. Multe senzaţii pozitive, impresiile pe care nu le reţinem, dar dacă ne le reamintim, le putem trăi din nou.

Pentru autoreglarea noastră vom folosi imagini situaţiilor în care ne-am simţit confortabil, liniştit, relaxat (vedem: norii, flori, pădurea, marea etc)

 Înmînarea surprizei. Ritual de adio. (3 min)

 Evaluarea zilei. (5 min)

Anexa 1.

Câmpul Arderii profesionale

Instrucţiune: „Vă prezentăm 4 grupuri de simptome ale fenomenului ardere profesională. Vă rugăm să apreciaţi gradul de exprimare a acestor simptome la Dvs.”

Simptome		Gradul de exprimare
		1	2	3	4	5
Comportamentale	Nedorinţa de a merge la serviciu
	Întârzieri frecvente
	Amânarea întâlnirilor de serviciu
	Izolarea, distanţare de colegi
	Lipsa dorinţei de a vedea copiii
	Lipsa dorinţei de a completa documente
	Îndeplinirea formală a activităţii
Afective	Pierderea sentimentului umorului
	Sentimentul permanent de culpabilitate, eşec
	Iritabilitate excesivă
	Senzaţia de hărţuială emoţională din partea celorlalţi
	Indiferenţă
	Epuizare emoţională
	Dispoziţie “proastă”
Cognitive	Gânduri despre schimbarea profesiei
	Nivel jos de concentrare a atenţiei, distrat
	Rigiditatea gândirii, utilizarea stereotipiilor
	Îndoieli în utilitatea muncii
	Dezamăgire în profesie
	Atitudine cinică faţă de elevi, părinţi, colegi
	Preocupare de problemele personale
Fiziologice	Tulburări ale somnului (insomnie/ somnolenţă)
	Schimbarea apetitului (lipsa/ exces)
	Îmbolnăviri frecvente
	Receptivitate faţă de boli infecţioase
	Oboseală, surmenaj fizic
	Dureri de cap, disfuncţii legate de tractul gastro-intestinal
	Acutizarea bolilor cronice